O judecătoare din Vaslui creează UN PRECEDENT JURIDIC ISTORIC în România: gazele de șist NU aparțin statului, ci satului

Surpriză pentru Guvernul Ponta: planul guvernamental privind explorarea și exploatarea gazelor de șist s-a împiedicat în instanță.

Disputa privind explorarea și exploatarea gazelor de șist din România a ajuns în instanțe, după ce 15 comune din județul Vaslui au decis, în 2013, să interzică astfel de activități pe teritoriul lor, chiar dacă ele sunt conduse majoritar de reprezentanții USL. Practic, autoritățile locale comunale au ajuns să se lupte în instanță cu Guvernul USL, reprezentat în teritoriu de Prefectura Vaslui, asupra dreptului de a decide cu privire la gazele de șist. O judecătoare a Tribunalului Vaslui a creat precedentul juridic, luând în trei cazuri decizia că o comună are dreptul legal să hotărască cu privire la exploatarea gazelor de șist pe teritoriul său, nu Guvernul sau o altă autoritate centrală, pentru că această resursă nu este legiferată în România și nici nu a fost declarată de interes public național. Niciuna dintre deciziile în instanță privind gazele de șist nu este însă definitivă, ele fiind atacate cu recurs de Prefectură, la instanța superioară – Curtea de Apel Iași.

Prefectul județului Vaslui, Radu Renga, a atacat în instanță aceste decizii ale celor 15 Consilii Locale, cerând desființarea lor, pe motiv că asupra „bogățiilor subsolului” poate decide doar statul, ca autoritate centrală, și nu autoritatea locală. De aici, firul s-a despicat însă în două. Un judecător de la Tribunalul Vaslui a dat dreptate prefectului, de 8 ori, și a desființat deciziile comunelor respective, considerând, conform „dicționarului explicativ”, că gazele de șist sunt totuna cu petrolul, resursă naturală care, conform legii, intră în atribuțiile de decizie ale Guvernului. Niciun dicționar explicativ nu definește însă gazele de șist așa cum susține magistratul respectiv în motivările consultate de gândul.

Precedentul, foarte important, a fost creat însă de un alt judecător, care a dat dreptate Consiliilor Locale din alte trei comune – Alexandru Vlahuță, Pogana și Șuletea. Decizia magistratului respectiv arată că autoritățile locale pot lua decizii cu privire la gazele de șist după cum cred de cuviință, pentru că legile românești nu clasifică gazele de șist drept o resursă a subsolului convențională, de uz sau de interes național, asupra cărora doar autoritatea centrală a statului ar avea drept de gestiune și decizie.

Printre cele 15 comune vasluiene care se luptă cu Prefectura Vaslui, respectiv cu Guvernul României, se numără și deja celebra Pungești, unde au avut loc confruntări violente între activiștii de mediu, țărani și forțele de ordine, situație care a forțat compania americană Chevron să își suspende temporar lucrările de explorare la fața locului. Deși este locul în care Chevron a decis să amplaseze prima sondă de explorare a gazelor de șist din România, Pungești a fost printre ultimele comune care au decis să interzică explorarea și exploatarea gazelor de șist pe teritoriul comunal, cerând totodată și organizarea unui referendum în care locuitorii să spună dacă sunt sau nu de acord cu exploatarea gazelor de șist prin fracturare hidraulică pe teritoriul comunei. Procedura este în prezent suspendată, până când instanța va lua o decizie în procesul intentat de Prefectura Vaslui Consiliului Local Pungești.

Verdictele care se bat în cap la Vaslui. Avocata Pungeștiului: „Eu am fost piciorul în prag, dar a ținut de interpretarea judecătorului”

Un fapt judiciar interesant din procesele de la Tribunalul Vaslui, legate de interzicerea exploatării gazelor de șist, arată că toate deciziile care au dat câștig de cauză Prefecturii au fost luate de un judecător, în timp ce toate deciziile care au dat dreptate comunelor au fost luate de un alt magistrat – judecătoarea Elena Gabriela Aionițoaie. Din comparația mai multor decizii judecătorești, atât pro, cât și contra dreptului autorității locale de a decide pe gazele de șist, se constată cu ușurință că motivările sentințelor sunt aproape trase la indigou, ca de altfel și apărările avocățești ale Consiliilor Locale ale comunelor în fața Prefecturii. Cu toate acestea, un judecător a luat o decizie într-un sens, iar celălalt în sens opus.

Avocata vasluiană Oana Iovu este cea care a obținut prima victorie în instanță pentru comune, reprezentând interesele Consiliului Local Alexandru Vlahuță. Aceeași avocată a fost angajată și de Consiliul Local Pungești, care își apără o decizie similară de a interzice exploatarea gazelor de șist, în fața Prefecturii Vaslui.

„Eu nu am știut de amploarea acestui subiect. Pot să spun că am fost piciorul în prag. Prefectura mergea pe aceeași idee la toate comunele, că de subsol nu dispune autoritatea locală, ci cea centrală. Eu am menționat că în Legea Petrolului și în Constituție nu avem legiferate gazele de șist„, a explicat pentru gândul avocata Oana Iovu.

Întrebată cum își explică diferența de viziune între magistrații de la Tribunalul Vaslui, unul dând dreptate comunelor, altul Guvernului – avocata a precizat pentru gândul că totul a ținut de „interpretarea judecătorului și de cine a stat să se apere și a avut interesul să o facă„.

Într-adevăr, interesul unor comune de a continua lupta în justiție, pentru a-și apăra dreptul de a decide pe resursele din propriul subsol, s-a arătat scăzut. Din 9 comune care au pierdut procesul cu Prefectura Vaslui, una singură a atacat decizia cu recurs: comuna Băcani.

Primarul comunei Dumești, Constantin Vieru, declara în noiembrie, pentru gândul, motivând abandonarea procesului după prima decizie la instanță: „Mai are rost să te bați cu morile de vânt? M-ar fi costat și angajarea avocatului… M-am gândit că nu am șanse de câștig”. În plus, primarul comunei Șuletea, care a câștigat procesul cu Prefectura, explica atunci pentru gândul că multe comune au cedat în fața Prefecturii de frica rectificărilor bugetare: „Este vorba despre banii pentru bugetul anului viitor. Le e frică de rectificări bugetare. Situația e delicată la Vaslui. Suntem la pământ. Eu am fost sunat de la București și am fost întrebat dacă sunt plătit de ruși (…). De la începutul anului viitor, președinții de consilii județene vor fi Dumnezei în teritoriu. Toți banii vor trece prin ei. Până acum veneau bani direct de la Guvern”, explica pentru gândul primarul Ciprian Tamaș.

Varianta „gazele de șist sunt ale comunei, nu ale Guvernului”: legea Petrolului nu știe de ele

Pe 11 noiembrie 2013, judecătoarea Elena Gabriela Aionițoaie a decis, ca și în cazul comunelor Alexandru Vlahuță și Pogana, că și Consiliul Local din comuna Șuletea are dreptul de a lua decizii cu privire la gazele de șist aflate pe teritoriul comunal.

Pe scurt, judecătoarea arată, în motivarea deciziei din procesul aflat pe rolul Secției de Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului Vaslui, că Consiliul Local Șuletea a respectat legea, pentru că gazele de șist nu sunt bunuri de uz sau de interes public național ori județean, conform legii, ceea ce ar fi dat dreptul doar acelor autorități să se pronunțe asupra lor.

Judecătoarea mai arată că, conform legii Petrolului 238/2004, gazele de șist nu sunt specificate drept resursă, deci nu se poate spune că aparțin statului, acestea fiind o resursă neconvențională.

Totodată, magistratul mai arată că domeniul public al comunelor este format din bunuri publice, care nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public național ori județean, respectiv, printre altele, din bogățiile de orice natură ale subsolului, în stare de zăcământ, dacă nu au fost declarate de interes public național. Cum gazele de șist nu se regăsesc în legea Petrolului și nici nu au fost declarate bunuri de interes public național, ele intră în categoria celorlalte bogății ale subsolului, asupra cărora autoritatea locală are drept de decizie conform legii administrației publice locale.

CITEȘTE AICI MOTIVAREA DECIZIEI ÎN CAZUL COMUNEI VASLUIENE ȘULETEA

Pe 28 februarie 2013, Consiliul Local Șuletea a decis interzicerea exploatării gazelor de șist prin metoda fracționării hidraulice pe teritoriul comunei Șuletea. În iulie, Prefectura Vaslui cerea reanalizarea deciziei, avertizând Consiliul Local că și-a depășit atribuțiile de autoritate locală, luând o decizie ce privește resursele subsolului, care fac obiectul statului.

Motivarea instanței arată că Prefectul de Vaslui a susținut că, conform Constituției și a Legii privind bunurile proprietate publică, bogățiile de interes public ale subsolului fac obiectul exclusiv al proprietății publice a statului, nu al unității administrativ teritoriale, deci doar statul poate reglementa. Unitatea administrativ-teritorială poate dispune de astfel de resurse doar prin lege organică, ceea ce nu a fost cazul, deci hotărârea Consiliului Local ar fi ilegală.

De cealaltă parte, Consiliul Local a susținut în fața instanței că a acționat conform principiilor descentralizării, autonomiei locale și deconcentrării, prevăzute de legea administrației publice 215/2001, care arată că autoritatea locală are dreptul de a soluționa și gestiona în numele și în interesul colectivităților locale pe care le reprezintă.

Apărarea a mai arătat că în atribuțiile autorității locale, conform principiului autonomiei locale, intră și gestionarea resurselor care, potrivit legii, aparțin comunei, orașului, etc. și că autoritatea locală poate avea inițiative în toate domeniile, dacă acestea nu sunt, prin lege, în competența altor autorități publice. Consiliul Local are conform legii atribuții în dezvoltarea economică, socială și de mediu a comunei, în administrarea domeniului public și privat al comunei. El decide administrarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică a comunei.

În mare, aceasta a fost și motivarea deciziilor favorabile în cazul comunelor Pogana și Alexandru Vlahuță, a explicat pentru gândul avocata Oana Iovu.

Varianta „gazele de șist sunt ale Guvernului”: petrolul e totuna cu gazul de șist

De cealaltă parte, în alte 8 cazuri, un alt judecător al Tribunalului Vaslui a decis să dea dreptate Prefectului Radu Renga și să desființeze hotărârile Consiliilor Locale care interziceau explorarea și exploatarea gazelor de șist.

În motivările deciziilor judecătorești cu privire la comunele Coroiești și Băcani, obținute de gândul, sunt aduse în mare aceleași argumente de către Consiliile Locale, pentru a-și susține dreptul de a decide asupra gazelor de șist. Cu toate acestea, judecătorul – un altul decât cel care a dat sentințe favorabile în cazurile Alexandru Vlahuță, Pogana și Șuletea, nu a ținut cont de argumentul că legea Petrolului nu reglementează gazele de șist.

CITEȘTE AICI MOTIVAREA INSTANȚEI ÎN CAZURILE COMUNELOR VASLUIENE COROIEȘTI ȘI BĂCANI

Magistratul arată că, conform legii Petrolului, „resursele de petrol situate în subsolul țării și al platoului continental românesc al Mării Negre (…) fac obiectul exclusiv al proprietății publice și aparțin statului român. El mai arată că definiția petrolului este dată de aceeași lege, și anume „substanțele minerale combustibile constituite din amestecuri de hidrocarburi naturale, acumulate în scoarța terestră și care, în condiții de suprafață, se prezintă în stare gazoasă, sub formă de gaze naturale, sau lichidă, sub formă de țiței și condensat”.

Magistratul aduce apoi o definiție gazelor de șist, citând „dicționarul explicativ”: „acestea sunt formațiuni de hidrocarburi care sunt dispersate în sol și necesită metode neconvenționale pentru extragere”. Magistratul trage concluzia că astfel, „din definiția gazelor de șist rezultă că acestea sunt acoperite de definiția petrolului și în consecință reprezintă domeniul public al statului”.

Problema acestei sentințe este însă că niciun Dicționar Explicativ al limbii române nu conține o definiție a gazelor de șist.

Spre comparație, judecătoarea care a dat decizii favorabile comunelor dă o altă definiție gazelor de șist, citată din studiile de specialitate puse la dispoziție de apărătorii Consiliilor Locale: „acele acumulări de gaze naturale care nu pot fi identificate, caracterizate și produse comercial prin tehnologii comune de explorare și producție și care sunt cantonate în rezervoare cu permeabilități și porozități reduse, ce nu permit curgerea decât prin aplicarea pe scară largă a fracturărilor hidraulice și săpării de sonde orizontale sau multilaterale”.

În plus față de comuna Șuletea, de exemplu, Consiliile Locale din Coroiești și Băcani au decis și interzicerea dării în administrare, concesionare sau închiriere a terenurilor proprietate publică a comunei, dar și privată, pentru explorarea, exploatarea și dezvoltarea gazelor de șist prin metode neconvenționale. De asemenea, au interzis la drumuri de exploatație și avizele, certificatele de urbanism și autorizațiile de construire pentru sonde cu scopuri privind gazele de șist.

În aceste aspecte, instanța a decis pe bună dreptate că autoritatea locală și-a depășit atribuțiile, pentru că nu Consiliul Local poate dispune ce se face cu terenurile care nu îi aparțin și nici nu emite autorizațiile respective.

Cum au motivat comunele interdicția pe gaze de șist: „Practica intempestivă de ocupare și exploatare, pe care compania Chevorn o utilizează”

Din motivările deciziilor judecătorești consultate de gândul, reiese că cele 15 comune vasluiene și-au argumentat similar decizia de a interzice explorarea și exploatarea gazelor de șist pe teritoriul lor.

Astfel, avocații Consiliilor Locale din Șuletea, dar și din Coroiești sau Băcani, arată că „(Consiliul) a primit numeroase semnale negative cu privire la pericolul pe care îl reprezintă exploatarea prin metoda hidraulică a resurselor de gaze de șist. Văzând intenția manifestă a companiei Chevron de a concesiona și exploata resursele teritoriului pe care îl administrează și înțelegând riscurile majore pe care o astfel de metodă le presupune, la solicitarea și în sprijinul cetățenilor săi, a hotărât să adopte această hotărâre, pe care ar putea-o hotărâre-remediu în calea practicii intempestive de ocupare și exploatare, pe care compania Chevron o utilizează”.

De asemenea, avocații au citat un studiu din SUA, din anul 2011, „despre substanțele chimice utilizate în fracturarea hidraulică: între 2005 și 2009, cele 14 companii de petrol și gaze au utilizat peste 2.500 de proceduri de fracturare hidraulică, ce conțin 750 de substanțe chimice și alți compuși. Printre aceste substanțe chimice se regăsesc numeroși poluanți atmosferici periculoși și produse cancerigene pentru om (exemplele documentarului specifică domeniul gazelor de șist)”.

Situația juridică și politică în lupta pe gazele de șist, la comunele din Vaslui

• Alexandru Vlahuță: a câștigat în parte procesul, Prefectura a făcut recurs. Consiliul Local este dominat 9 la 2 de USL.
• Băcani: a pierdut procesul, dar a făcut recurs la Curtea de Apel Iași – termen nefixat încă. Consiliul Local este dominat 9 la 2 USL.
• Coroiești: a pierdut procesul, nu a făcut recurs. Consiliul Local este dominat 9 la 2 de USL.
• Dumești: a pierdut procesul, nu a făcut recurs. Consiliul Local este dominat 11 la 2 de USL.
• Gherghești: a pierdut procesul, nu a făcut recurs. Consiliul Local este dominat 7 la 4 de PDL, cu primar PDL.
• Găgești: procesul se află pe rol la Tribunalul Vaslui, la completul judecătoarei care a dat decizii favorabile comunelor, cu termen pe 27 ianuarie 2014. USL nu are majoritate în Consiliul Local – 5 la 6.
• Murgeni: procesul este pe rol la Tribunalul Vaslui, nu are încă fixat termen, fiind introdus pe 13 noiembrie. USL nu are majoritate în Consiliul Local, având 6 mandate la 8.
• Pochidia: a pierdut procesul, nu a făcut recurs. Consiliul Local este dominat 9 la 2 de USL.
• Perieni: a pierdut procesul, nu a făcut recurs. Consiliul Local este împărțit 6 USL, 6 PDL, 1 PPDD.
• Pogana: a câștigat parțial procesul, Prefectul de Vaslui a atcat cu recurs la Curtea de Apel Iași. Consiliul Local este dominat 12 la 1 USL, majoritate PC.
• Puiești: a pierdut procesul, nu a făcut recurs. Consiliul Local este dominat 9 la 4 de USL.
• Pungești: proces introdus din noiembrie 2013, are termen în 10 februarie 2014, la completul condus de magistratul care a dat decizii nefavorabile comunelor și câștig de cauză Prefecturii. Consiliul Local este dominat 8 la 5 de USL.
• Șuletea: a câștigat procesul, Prefectura a făcut recurs. Consiliul Local este dominat 9 la 1 de USL.
• Vinderei: a pierdut procesul, nu a făcut recurs. Consiliul Local este dominat 9 la 4 de USL.
• Tutova: a pierdut procesul, nu a făcut recurs. Consiliul Local este dominat 8 la 5 de USL.

Poziția Prefecturii Vaslui: „Am atacat la instanță în confromitate cu atribuțiile Prefectului, nu la cerința Guvernului”

La solicitarea gândul, Prefectura Vaslui a explicat demersul de a ataca în instanță cele 15 decizii ale comunelor vasluiene, privind gazele de șist, aducând aceleași argumente ca și în fața judecătorilor.

„Prefectul județului Vaslui a atacat la instanța de contencios administrativ hotărârile privind interzicerea explorării și exploatării gazelor de șist în conformitate cu atribuțiile Instituției Prefectului și nu la cerința Guvernului„, au subliniat oficialii Prefecturii Vaslui, la solicitarea gândul.

„Prin adoptarea acestor hotărâri, consiliile locale și-au depășit competența materială, printre atribuțiile prevăzute de art. 36 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, neregăsindu-se și aceea având ca obiect bogățiile subsolului care fac obiectul exclusiv al statului. Potrivit dispozițiilor art. 136 alin. 3 din Constituția României, republicată, coroborate cu cele ale art. 3 alin. 2 din Legea privind bunurile proprietate publică nr. 213/1998, bogățiile de interes public ale subsolului fac obiectul exclusiv al proprietății publice a statului și nu al unității administrativ-teritoriale. Statul este singurul subiect de drept care poate avea în proprietate resursele subsolului și singurul care asigură și reglementează exploatarea acestora. Unitățile administrativ-teritoriale pot fi titulare ale dreptului de proprietate publică numai asupra unor bunuri în privința cărora, prin lege organică, s-a dispus că fac obiectul exclusiv al proprietății lor publice. Or, în lipsa unei astfel de legi organice, aceste hotărâri sunt lipsite de temei legal”, arată punctul de vedere al Prefecturii Vaslui.